---

Nivelul de trai se referă la resursele economice economice ale persoanei şi/sau gospodăriei care permit o viaţă în acord cu normele considerate acceptabile la un moment dat in societate

Condiţiile materiale reprezintă fundamentul unei vieţi de calitate, pe parcursul căreia oamenii îşi pot satisface nevoile corespunzător standardelor societăţii în care trăiesc şi pot face alegeri în conformitate cu valorile şi idealurile personale în toate domeniile vieţii lor: educaţie, sănătate, ocupare, locuire.

La nivel individual şi de gospodărie, resursele financiare sunt extrem de scăzute în România, ceea ce generează un nivel de trai în general coborât şi probleme financiare în îndeplinirea nevoilor, atât a celor materiale, de hrană, locuire, cât şi a celor superioare de siguranţă, relaţionare socială, apartenenţă, recunoaştere socială şi autoactualizare.

Nivelul de trai din Regiunea Sud - Est, este scazut, nivel apreciat prin rata deprivarii materiale severe si rata riscului de saracie sau excluziune sociala (AROPE), este un factor de influenţă important în abandonul şcolar şi nivelul scăzut de educaţie al unei importante părţi din populaţie. Se impune continuarea şi amplificarea măsurilor de sprijinire a elevilor din familiile cu nivel de trai scăzut pentru continuarea studiilor (burse şcolare, susţinere financiară pentru cazare şi masă la internate şcolare, asigurare/ decontarea transportului, etc.)

Un indicator important care reflectă nivelul de trai este rata deprivării materiale severe care reprezintă ponderea în total populaţie a persoanelor în stare de deprivare materială severă, adică a persoanelor în vârsta de 18 ani şi peste care, datorită lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite cel puţin în patru dintre urmatoarele situaţii:

• achitarea la timp, fără restanţe, a unor utilităţi şi a altor obligaţii curente;
• plata unei vacanţe de o saptămână pe an, departe de casă;
• consumul de carne, pui, peşte (sau alt echivalent de proteină) cel puţin o dată la două zile;
• posibilitatea de a face faţă, cu resursele proprii, unor cheltuieli neprevazute (echivalente cu 1/12 din valoarea pragului naţional de săracie):
  • deţinerea unui telefon fix sau mobil;
  • deţinerea unui televizor color;
  • deţinerea unei maşini de spălat;
  • deţinerea unui autoturism personal;
  • asigurarea plăţii unei încălziri adecvate a locuinţei.

Un alt indicator relevant pentru nivelul de trai este rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). AROPE este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene in cadrul Programului Europa 2020, de promovare a incluziunii sociale şi reducere a sarăciei, reprezentând ponderea în total populaţie a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puţin una din urmatoarele situaţii:

• au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie;
• sunt în stare de deprivare materială severă;
• trăiesc într-o gospodarie cu intensitate foarte redusă a muncii.

Din punct de vedere al influenţelor datelor prezentate asupra educaţiei si formării profesionale, apreciem urmatoarele:

• Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţit de îmbatrânirea populaţiei. De asemenea, se reţin dinanaliza demografică, diversitatea etnică, ponderea semnificativă a populaţiei rurale nivelul de trai scăzut.
• Scăderile înregistrate în ultimii ani la populaţia cu vârsta între 0-14 dar şi scăderile prognozate pentru populaţia de vârstă scolară, la toate grupele de vârsta, la orizontul anului 2030, şi în perspectiva anului 2060, impun optimizarea ofertei de formare profesională initială prin:

• Concentrarea pregătirii în şcoli identificate ca viabile din punct de vedere al potenţialului local şi zonal de dezvoltare socio-economică;
• Eliminarea paralelismului nejustificat în oferta de formare profesională initial pentru şcoli apropiate;
• Diversificarea ofertelor de formare profesionala iniţială a şcolilor pentru a acoperi nevoile locale şi regionale;
• Colaborarea şcolilor în cadrul reţelelor de şcoli pentru utilizarea eficientă a resurselor şi acoperirea teritorială a nevoilor de educaţie şi formare profesională iniţială.
  • Creşterea previzionată a populaţiei cu vârsta de 65 de ani si peste, apreciem că va conduce la sporirea nevoilor din domeniul asistentei sociale si medicale, învatamântul fiind chemat să raspundă prin oferta de formare la aceasta realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.

• Ponderea mare a populaţiei cu vârsta între 30-64 ani va conduce la o creştere a nevoilor de formare continuă. Acest fapt reprezintă o importantă oportunitate pentru unitaţile şcolare interesate în compensarea diminuării populaţiei şcolare.
• Într-un mediu concurenţial tot mai pronunţat, unităţile şcolare vor trebui sa pună accent pe calitate în formarea profesională, certificată prin insertia socio-profesională a absolvenţilor. În acest context, este necesara dezvoltarea parteneriatului cu agenții economici pentru asigurarea unei pregătiri în concordanţă cu nevoile acestora.
• Ponderea mare a populaţiei cu vârstă şcolară din mediul rural, în toate judeţele regiunii, ridică problema adaptării reţelei şcolare de formare profesională iniţială şi a adoptării unor măsuri eficiente pentru asigurarea accesului acestei categorii de populaţie scolară la educaţie şi formare profesională, cu asigurarea egalităţii şanselor. Oferta de formare profesională iniţială a şcolilor va trebui să susţină valorizarea patrimoniului cultural specific şi a resurselor naturale din mediul rural.
• Diversitatea etnică caracteristică regiunii şi Judeţului Tulcea impune soluţii pentru asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională şi sprijinirea grupurilor etnice defavorizate, în special pentru populaţia rromă.
•  Deschiderea pieţei muncii din întreaga Uniune Europeană, are ca efecte, datorită migraţiei externe, un important deficit de forţă de muncă. Fenomenul este deja prezent în Regiunea Sud-Est în special în industria construcţiilor navale şi în construcţii. Se impun măsuri de creştere a atractivităţii locurilor de muncă şi de stimulare a angajării proaspeţilor absolvenţi de învăţământ profesional si tehnic, măsuri la care să contribuie toţi factorii de la nivel naţional şi local.
•  Preponderenţa populaţiei feminine, inclusiv la categoria de vârsta 0-14 ani, apreciem că are implicaţii în structura ofertei de formare iniţială. Este necesară adaptarea ofertei prin calificari specifice atât populaţiei şcolare de sex masculin cât şi feminine.
• Structura populaţiei pe nivele de educaţie arată nevoia că atât şcoala cât şi factorii responsabili să acţioneze pentru crearea condiţiilor şi a motivaţiei în deplina egalitate a şanselor pentru continuarea studiilor de către absolvenţii de învatamânt primar şi gimnazial diminuând în acest fel procentul de populaţie cu nivel de pregătire primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită. În acelasi sens, apreciem că şcolii îi revine o importantă sarcină de a aborda forme de învatamânt pentru adulţi în condiţiile în care cerinţele pieţei muncii vor afecta şi mai mult categoriile de populaţie cu nivel scăzut de educaţie.

Emigraţia este dificil de surprins pe baza surselor administrative, deoarece în legislaţia naţională nu există obligaţia cetăţenilor de a anunţa autorităţile în cazul stabilirii reşedinţei obişnuite în altă ţară. Înregistrarea în evidenţele Direcţiei Paşapoarte se face numai în cazul în care cetateanul român solicită stabilirea domiciliului (reşedinţa permanentă) în alt stat, membru al Uniunii Europene sau nu. Pentru emigraţie, datele existente din surse administrative nu acoperă întregul fenomen al emigraţiei, existând o subevaluare severă a numarului de emigranţi. Lipsa disponibilităţii cifrelor exacte privind emigraţia a condus la necesitatea unei noi gândiri statistice, bazate pe metode de estimare, la recomandarea Comisiei Europene, prin care se permite institutelor naţionale de statistică utilizarea, în cadrul procedurii statistice, a unor „metode de estimare statistică bine documentate, bazate pe date ştiintifice”.

• crearea unui mediu favorabil în vederea creării de locuri de muncă în rândul tuturor generaţiilor (abordarea provocărilor demografice);
• încurajarea integrării pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
• încurajarea antreprenoriatului feminin;
• organizarea de cursuri/module de curs pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul protecţiei mediului;
• dezvoltarea capacităţii instituţiilor din piaţa muncii cu privire la formarea şi reinserţia profesională a forţei de muncă în sectoare verzi;
• sprijin pentru întreprinderile sociale în domeniul gestionării, reciclării şi reutilizării deşeurilor.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Încadrarea populaţiei pe categorii, după participarea la activitatea economică, se face conform principiului priorităţii ocupării faţă de şomaj şi a şomajului faţă de inactivitate.

Sub aspectul ocupării forţei de muncă, facem precizarea că majoritatea locuitorilor practică agricultura ca mijloc de bază pentru vieţuire, şi pescuitul, fără a exista evidenţe clare în acest sens. Activităţile afectate agriculturii şi pescuitului au o gamă largă şi admit participarea persoanelor de la vârste mici până la cele foarte înaintate, inclusiv a persoanelor antrenate în alte profesii (după orele de program). Principalele activităţi în comună sunt agricultura, zootehnia, pescuitul şi apicultura.

Pe raza teritoriului administrativ al comunei Ceamurlia de Jos funcţionează 4 instituţii de învăţământ (două grădiniţe cu 41 de preşcolari, două şcoli cu 126 de elevi, sub îndrumarea unui număr de 22 de cadre didactice), după cum urmează:

• Grădinița cu program normal Ceamurlia de Jos;
• Grădinița cu program normal Lunca;
• Școala Gimnazială cu clasele 0-IV din satul Lunca;
• Școala Gimnazială cu clasele 0-VIII din satul Ceamurlia de Jos.

Recensământul populației din anul 2011 furnizează următoarele date privind nivelul de pregătire al locuitorilor comunei Ceamurlia de Jos:

Din datele prezentate rezultă că 58,53 % din totalul populației stabile în vârstă de 10 ani și peste sunt absolvenți de învățământ primar și gimnazial 11,65 % - absolvenți învățământ profesional și de ucenici, 12,25 % - absolvenți învățământ liceal, 0,51 % - învățământ postliceal, 3,19 % - absolvenți învățământ superior, înregistrându-se și un procent de 3,74 % fără școală absolvită.

La recensământul din anul 2011, în Comuna Ceamurlia de Jos s-au înregistrat 31 persoane analfabete, 8 de sex masculin și 23 de sex feminin.

• adaptarea serviciilor sociale/de sănătate, inclusiv în oraşele şi satele mici îndepărtate (abordarea provocărilor demografice);
• servicii de consiliere pentru motivarea persoanelor vârstnice de a-şi îmbunătăţi abilităţile profesionale în vederea continuării activităţii pe piaţa forţei de muncă sau evidenţierea unor caracteristici specifice vârstei (sănătatea, finanţele, beneficiile utilizării tehnologiei moderne etc.);
• programe/facilităţi de sprijin pentru îngrijirea copiilor sau a altor persoane dependente, în timpul programului de lucru;
• investiţii în infrastructură: asigurarea dotărilor specifice accesului pentru persoane cu dizabilităţi la serviciile publice.

COMENTARII